Eu vreau adevărul și cred că și dvs. vreți adevărul, altfel nu ați fi aici, iar adevărul poate necesita un pic de flexibilitate în sistemul vostru de credințe, deoarece cu cât intrăm mai mult în chestia asta cu atât aflăm mai mult că tot ceea ce credem noi că știm nu este decât o poveste cu zâne, iar lumea reală este mult mai interesantă, mult mai complexă și mult mai minunată decât ne-am fi putut imagina vreodată. Bun găsit la un episod interesant din seria Dezvăluiri Cosmice, având ca gazdă pe Jay Weidner și ca invitat pe Jason Rice.
Imaginați-vă scenariul de coșmar al unei civilizații lovită intenționat de un meteorit masiv, apoi invadată de creaturi de tip vârcolac. Aceasta a fost situația cu care Jason s-a confruntat după ce și-a încheiat cei doi ani de pregătire și a fost trimis într-o lume îndepărtată. I s-a spus că este o misiune umanitară, de a proteja populația pașnică de o forță ostilă invadatoare. După patru ani de conflict, a aflat că ambele părți sunt manipulate de Draco, care avea planuri pe termen lung pentru această planetă.
Schimbări extraordinare sunt deja în curs de desfășurare pentru planetă și oameni, o alianță de civilizații avansate au venit în sistemul nostru solar pentru a servi ca ghizi în transformarea noastră colectivă. Pentru a ajuta la facilitatea schimbărilor care vin, aceste ființe au numit un purtător de cuvânt pentru a spune cine sunt și de ce au venit.
Deci suntem înapoi pe Marte acum, tu ți-ai terminat antrenamentul de 4 luni și ești probabil destul de nerăbdător să faci ceva, deoarece 2 ani de antrenament înseamnă foarte mult, deci ce s-a întâmplat în acel punct?
Ei bine, misiunea IDARF a fost să ofere trupe, resurse, să ofere capabilități defensive pentru alte planete care erau fie sub o amenințare directă actuală sau iminentă, de invazie din partea unei specii ET. Așa că eram foarte entuziasmați să fim capabili să mergem și să încercăm să ajutăm acești oameni.
Prima mea misiune a fost în zona 26, eram un lider de pluton, iar prima mea misiune a fost să-mi iau plutonul și să mă deplasez în acest oraș pentru a aduna informații care mai târziu le-am folosi pentru a-i ajuta să formeze un plan defensiv și să vină cu obiective pentru resurse ce trebuie să le economisească și să le depoziteze, zone în care noi putem să-i ajutăm
pentru apărare, dar prima noastră misiune a fost să iscodim orașul și să aflăm ce fel de aranjamente sociale au, cum este așezat orașul, cum să-l pui la punct, ce fel de tehnologii foloseau ...
Exista o mulțime de informație, pe care noi pur și simplu nu am avut-o așa că acestea au fost stagiile inițiale înainte ca guvernele planetare să spună în mod public „hei, noi am primit ajutor, suntem pe cale să fim invadați, iar aceștia sunt tipii care ne vor ajuta.”
A fost totul așa cum ți s-a spus când ai fost trimis acolo? Sau au existat înșelătorii?
Au existat înșelătorii, categoric. Înșelătoriile pe care ei le-au folosit pentru noi, numărul 1, este că același grup care comanda împușcăturile cu flota IDARF erau aceleași grupuri care ofereau invaziile ET și acestea erau mijloacele lor de a pune piciorul în ușa lor pe măsură ce ei cereau populațiilor planetare să declare un singur guvern, ei cereau acelui guvern să-i invite în interior, cereau acelui guvern să le permită să stabilească un sistem financiar ... din nou mijloace de control, de manipulare ...
Deci tu spui că oamenii care comandau IDARF, finanțau și invazia ET.
Draconienii, așa este.
Cabala de asemenea a început să-și facă propria ei armată să se asigure că sunt cel puțin egali cu germanii, nu?
Ei bine, ei aveau întrerupătorul ucigaș în caz de cădere, pe care ei îl aveau ca și o ultimă instanță, în caz că aveau nevoie, dar tu ai dreptate, asta nu se punea pentru ceilalți 24.000 soldați, pe care germanii chiar i-au oferit ei înșiși.
Tu ai menționat întrerupătorul ucigaș ...
Da, acesta avea de a face cu asigurarea în caz de eșec, pe care cabala a construit-o în cei 24.000 soldați, pe care i-au oferit germanilor de pe Marte. Este un cod special cu o îmbunătățire anume cu naniți care ar fi oferit o sinucidere a soldatului la o apăsare de buton. Inclus în acesta este muniția care este ascunsă la bordul navelor. Acestea lucrau la o distanță de aproximativ 500 de ani-lumină,
Deci navele ar putea fi la 1.000 de ani lumină depărtare, dar imediat ce intră în acea zonă, în zona celor 500 de ani lumină distanță de Pământ, atunci s-ar fi transmis prin nave transmițători sau re-transmițători care sunt incluși în unități.
Iar ei ar fi dezarmat toate armele de la bord?
Asta ar fi cauzat ca fiecare dintre soldații cu acea îmbunătățire de naniți, să moară și de asemenea explozia muniției cu anti-materie, pe care ei au ascuns-o.
Noi vom vorbi despre costume și despre tehnologie în detaliu, într-un program viitor.
Acestea sunt absolut uimitoare. Capacitățile pe care le au soldații le au de la aceste costume, fiind rezistente balistic, au control servo, controale electro-motoare, care sunt introduse în ele pentru a mări puterea, pentru sărit, alergat, șamd, sunt auto-sustenabile, așa că tu poți fi în cel mai rău mediu, toxic letal și totuși să supraviețuiești, incluzând chiar și spațiul, cu toată radiația, căldura, frigul și totul, sunt costume absolut uimitoare.
Deci Jason, tu ai mers către o planetă. Aș vrea să știu un pic mai multe despre această planetă. De exemplu, erau umanoizi care locuiau acolo?
Locuitorii acestei planete erau umani. Erau un pic mai mici decât oamenii pământeni, având o înălțime medie de aproximativ 1,50 metri, acesta fiind unul dintre motivele pentru care eu am putut să mă amestec, căci eu nu sunt cu mult mai înalt de atât, dar mărimea lor era echivalentă cu un om sănătos doar că erau un pic mai mici.
Flora și fauna ... ei aveau o mulțime de copaci ce semănau cu brazii, ace de brad, noi îi numim „aproape brazi”, ei aveau păduri care erau pline de aproape stejari, râuri, canale, existând o răspândire mai mare a apei dulci în comparație cu Pământul care este acoperit în mare parte cu apă sărată.
Ei aveau rase diferite?
Această planetă avea rase diferite, ei erau cu pielea mai închisă sau mai deschisă. Rasa predominantă era cu pielea mai deschisă la culoare, ca un grec măsliniu sau mediteranean.
Iar culoarea ochilor diferită, asemănător ca aici?
Ochi de culoare diferită, păr de diferite culori.
Și ce mâncau?
Ei mâncau fructe, vegetale și nu mâncau produse animaliere crescute sau carne.
Nu?
Ei mâncau multă mâncare oceanică, dacă vreți. În primul oraș în care am fost trimis era fix lângă un lac foarte mare, un corp de apă dulce și era suficient de mare că nu vedeai cealaltă parte, foarte foarte multe mile, probabil de mărimea Golfului Mexic.
Iar ei aveau vreo industrie sau erau în cea mai mare parte ferme și agricultură?
Ei aveau o industrie mixtă. Ei nu aveau o economie bazată pe bani, așa cum avem noi aici.
Economia lor se baza pe barter, pentru servicii și bunuri. Era un sistem bazat mai mult pe clan sau pe ghildă pe care-l foloseam, așa că prima noastră misiune era să aflăm cât de mult puteam despre oamenii pe care urma să-i ajutăm.
Ei erau oameni războinici sau blânzi?
Ei nu erau războinici. De fapt ei nu au avut războaie sau lupte, de secole, până am ajuns acolo.
Deci această invazie ET trebuie să fi fost șocantă pentru ei.
A fost ... foarte șocantă pentru ei. Ei nu erau pregătiți pentru un atac, să zicem așa.
Ei au arme?
Nu, nu aveau.
Dacă nu aveau, atunci ei erau cumva într-o formă proastă.
Erau într-o formă proastă, iar noi am pornit mai întâi să ne dăm seama ce fel de civilizație aveau, căci noi nu știam că erau bazați pe ghildă, că nu aveau bani, așa că mai întâi noi a trebuit să aflăm, așa că le-am spus că noi suntem de suficient de departe dar că am adus bunuri de schimb care erau echivalentul cu ceea ce ei foloseau la acea vreme pentru schimb, iar noi doream ... scopurile noastre.
Le-am spus că am pornit într-o misiune comercială de un anumit tip, ca să schimbăm bunuri, de la un alt oraș la altul.
Tu le-ai învățat limba?
Trebuie să o fi învățat înainte să descindem pe planetă, ca parte din programarea pe care am primit-o.
Deci este un tip de populație pașnică care trăiește pe o planetă undeva, iar ET au invadat înainte să ajungeți voi?
Nu, noi am ajuns cu mult timp înainte, sau așa am crezut că vom avea timp să ne pregătim.
Deci ați avut informații că ET vor veni.
Cineva a avut informații din care ei au știut când vor sosi ET, când se va întâmpla invazia,
aproximativ, de obicei era în jurul la o lună sau două, era sarcina pe care ne-au dat-o.
Dar tu ai spus de asemenea că același grup care era în spatele ET era același grup care era în spatele forțelor voastre.
Așa este.
Dar tu nu ai știut asta atunci.
Noi nu am știut la acea vreme. A fost ceva ce a venit ca o surpriză. Ar fi generat revolte masive și ...
Deci voi ați ajuns pe această planetă și primul lucru pe care l-ați făcut a fost să obțineți informații, informație blândă pentru a afla cum este peisajul.
Noi ne-am amestecat devenind membrii ai orașului pentru o perioadă de 3-6 luni.
Și niciun fel de armată ...
Nicio armată, ne-am îmbrăcat ca și ei ...
Iar ET erau pe drum ...
Erau pe drum ... am plănuit să ajungem acolo cu un an înainte, ca să avem timp să ne amestecăm și să aflăm, să cercetăm să obținem informații și să obținem încrederea.
Care ar fi scopul ultim al acestei strângeri de informații?
Pentru ca noi să putem croi sistemele de apărare și metodele, bazându-ne pe ceea ce ei aveau, pe modul cum făceau ei lucrurile, ca să ne putem amesteca cât de bine posibil.
Vouă vă plăceau acești oameni?
Da ... da?
Da.
Toată lumea-i plăcea?
Ei erau cu toții foarte plăcuți. Societatea lor era foarte deschisă, nu existau puncte de verificare, nu exista nicio interogare adâncă sau îndoială legată de locul de unde venim, ei erau foarte încrezători și prietenoși, o societate foarte deschisă, oamenii erau săritori.
Exista vreo cultură, muzică, artă?
Da, artă, cultură, muzică ... Ei aveau propria lor formă de artă cu care-și decorau orașele, dar erau ... Ei nu aveau niciun vehicol motorizat, iar orașele erau în general suficient de mici
că 800.000 era mărimea orașelor în care am mers prima dată, și fix la marginea locului unde se termina orașul, era pădurea.
Așa că ei s-au extins doar cât aveau nevoie să crească și este interesant, tu puteai să stai pe linia dintre pădure și zona organizată, nu existau suburbii cu adevărat. Ei construiau atât cât aveau nevoie, când aveau nevoie.
ET care au atacat mai târziu, cum erau ei?
ET care au atacat mi târziu, aceia erau niște ET ca vârcolacii. Așa i-am denumit noi deoarece erau niște hibrizi între un hominid de 2,50 metri înălțime cu 4 membre, 2 brațe și 2 picioare, doar că aveau păr și blană și urechi mari și un bot scurt, dar mulți dinți. Dacă-ți poți imagina ceva ce este foarte înfricoșător, la asta ne uitam noi.
Este posibil ca cineva de pe Pământ să se fi jucat cu ADN-ul, încercând să facă aceste creaturi?
Ei bine, știind că aceste creaturi erau împărțite în două clase existând clasa de soldați și cea de comandanți, și nu puteai să spui care era diferența dintre ei din punct de vedere fizic, ci doar nivelul de inteligență dintre cele două.
Clasa soldaților era foarte mult ca dronele, care erau direcționate și li se ordona, iar ei se duceau fără să se oprească sau să se gândească la propria lor siguranță, iar comandanții lor erau cei care ordonau loviturile.
Este posibil, din moment ce ei erau o ființă creată cu scopul invadării acestei planete, ca același ADN sau același tipar să fie adus și repetat aici.
Tu ai spus că aceste creaturi vârcolac, erau create.
Da ... ce vrei să spui prin asta?
Ei bine, noi credeam la acea vreme și știind ce știu, că ei erau o creație artificială, de vre-un fel, deoarece nu aveau același tip de concepere biologică, imediat ce am avut o șansă să-i examinăm, iar serviciile au avut șansa să ne ofere un căci noi eram foarte interesați să aflăm cele mai eficiente zone pe care să le țintim, în principiu.
Așa că aflând că existau mai multe tipuri de părți și componente ca de mecanism decât existau organe sau părți de tipul țesuturilor.
Deci erau o combinație de mașină și carne ... și biologic, da.
De ce ar fi vrut astfel de creaturi să invadeze o lume așa de pașnică?
Nu am nici cea mai mică idee. Noi nu știam care era scopul lor ultim în afară de faptul că doreau să cucerească planeta și să-i ucidă locuitorii. Asta ni s-a spus și asta este ceea ce am văzut în esență, din acțiunile lor.
Deci care a fost primul lucru care s-a întâmplat în acest război? Cel care v-a făcut să știți că acum chiar va fi o luptă? Că este ceva real?
Că asta este ... da. Ceva ce ei trebuie să fi făcut în prima invazie. Prima realizare care a fost că nu mai era doar un exercițiu de antrenament, a fost când mă aflam în acel oraș în care am mers prima dată, iar eu eram acolo de câteva luni, eu și restul plutonului meu, eram împrăștiați prin oraș în case diferite și ne luasem joburi locale încercând să ne amestecăm,
lucrând pentru câteva dintre restaurantele locale sau la magazine sau la cărucioare, mișcând și cărând lucrurile, așa că noi am încercat să ne integrăm în oraș încercând să construim relațiile cu localnicii.
Și într-o zi, s-a întâmplat să fie ziua mea liberă, iar orașul era bine împânzit de canale de la câțiva metri lățime la câteva sute de metri lățime, o mulțime dintre metodele lor de a muta lucrurile de colo colo în oraș, era prin aceste canale, căci ei erau capabili să pună mult mai multe lucruri pe o barjă și să miște asta cu puterea omului decât cu o mașină de vre-un fel, așa că locul unde eu îmi luam masa de seară era fix lângă un canal.
Plaja era la câteva blocuri de locuri unde eram eu și am remarcat inițial că ceva nu era în ordine deoarece erau oameni care mergeau cu toții către plajă și către podul ce traversa canalul principal dintre dig și uscat. Era ceva neobișnuit și categoric nu era normal pentru un grup de oameni.
Când am întrebat pe cineva care trecea pe lângă mine, ce se întâmpla el mi-a spus că pica ceva din cer. Eu am devenit curios așa că m-am ridicat și am început să merg către plajă peste pod, acela fiind momentul când a lovit primul bum sonic.
O mulțime de oameni care erau deja pe pod și mergeau, au fost șocați și împietriți de acesta
și îi vedeai doborâți, începând să reacționeze, alergând către puntea de observație, care este o structură pe dig și am alergat către o zonă deoarece încă nu aveam o viziune clară din cauza copacilor și clădirilor. Când am ajuns în luminiș, am văzut.
Ce ai văzut?
Era vre-un tip de meteorit care cobora. Am fost capabil să apelez la vederea mea îmbunătățită un pic, să am o imagine mai bună a ceea ce era și atunci este momentul când am văzut cu adevărat ce venea către lac.
Și era ce anume?
Era un impactor modificat care fusese echipat cu scut de căldură foarte dur care să îl împiedice să se sfărâme. Și era pe cale să cadă undeva în lac.
Era deghizat în mod anume ca și meteorit?
Nu, era o armă cu energie cinetică. Ei foloseau orice piatră cu dimensiuni suficient de mari pe care o puteau găsi în spațiu, îi potriveau un scut foarte dur ca să nu se facă bucăți și apoi să o lanseze către suprafață și zonele pe care doreau să le lovească.
Corect, ca și cum ar fi folosit un propulsor de masă s-o împingă.
Da, un propulsor de masă, era doar o bucată mare de masă pentru a avea suficientă energie cinetică atunci când lovește. Nu are latura mizerabilă a efectului secundar al radiației, dar categoric are suficientă fuziune și explozie și zguduire și căldură pentru a cauza suficientă distrugere.
Iar tu ai știut că asta este ceva artificial, deoarece ai văzut scutul de căldură?
Așa este.
Tu ai fost informat înainte despre acestă posibilitate?
Fusesem informat mai înainte că aceasta era una dintre MO-urile pentru salvele de deschidere (Modus Operandi n.t.) prin care ei ar fi slăbit suprafața prin lansarea unor arme cu energie cinetică.
Și atunci când chestia asta lovește, ce se întâmplă?
Ei bine, înainte să lovească mă aflam într-un șoc de moment și apoi antrenamentul a preluat controlul și am avut o comunicare cu restul plutonului meu așa că noi deja stabilisem protocoale pentru semnale rapide, în câteva caractere eram capabili să transmitem mesaje întregi.
Așa că am fost capabil să transmit asta către restul plutonului meu să le spun că avem un impact în curs și să urmăm planul SOP pentru ceea ce vom face (SOP = Procedura de Operare Standard n.t.) și anume să mergem în zona mai înaltă la echipamentul depozitat și securizat, și să fim cu ochii în 6.
Să fii cu ochii în 6?
Da, să fii cu ochii în 6.
Ce înseamnă asta?
Să-ți păzești spatele. După ce am transmis semnalul, existau un număr de oameni care erau pe platforma de observare, așa că eram preocupat cu ai lua de acolo, deoarece știam că dacă acela lovea apa, ceea ce asta părea că va face vor fi inundați cu un val foarte foarte mare, așa că am încercat să duc cât mai mulți oameni am putut ... așa că am început să vorbesc mulțimii încercând să-i fac să se întoarcă pe uscat, fără să-i panichez.
Iar eu am fost capabil să fac să se miște un mare număr de oameni și din ce în ce mai mulți
oameni au început să se îndepărteze de asemenea. Și eram aproape înapoi de pe podul de trecere când a lovit și a aprins tot cerul din spatele meu.
A fost suficient că am văzut lumina, și am știut că valul va veni curând. Așa că impactul a fost suficient să facă restul lumii să alerge. Pe drumul meu de întoarcere, unul dintre copiii localnicilor a început să-mi vorbească. Iar eu l-am direcționat să meargă pe uscat să găsească zona înaltă, cât de repede posibil. Iar eu am știut că nu va mai dura mult, până vom fi loviți de val.
Așa că am început să alerg cu restul mulțimii, dacă n-o făceam mă călcau în picioare și am ajuns la aproape 100 de metri distanță de canal și m-am întors și m-am uitat înapoi către apă, la timp să văd că majoritatea structurilor de acolo au dispărut din cauza valului și era ca și cum ai vedea clădirile dispărând ... Izbitura era așa de puternică că dărâma la propriu, clădiri. Dărâma clădirile din calea apei. Și venea direct către noi și am știut că trebuia să ajung undeva jos, într-un șanț într-o firidă sau ceva, căci altfel aș fi fost omorât.
Și am găsit o alee și am început să alerg pe alee și de-a lungul spatelui uneia din clădiri și m-am ghemuit într-un colț cât am putut de repede, cam în momentul când trenul de marfă a lovit și a început să ia clădirea care era fix deasupra mea și ...
Valul izbiturii ... da.
Și puteam vedea clar de acolo tocmai până înspre coastă și am văzut părți din clădiri în canal și oameni însângerați și murdari mergând de colo colo și ieșind de sub chestii, și cu câteva momente înainte străzile era pline de sute de oameni, toți dispăruseră.
A trebuit să merg să verific împrejurimile cu alți câțiva membrii ai plutonului meu să văd dacă pot să merg să iau echipamentul de urgență, sau orice era rămas în caz că nu au reușit să scape cu el, și să verific dacă mai era cineva din unitatea mea acolo.
Așa că a alergat la vale și am intrat în clădirea în care stăteam, care era la câteva case mai jos de o intersecție, am găsit prima trusă de ajutor într-un rucsac și am început să alerg către deal care era la 100 metri distanță.
Când a lovit valul și până atunci eram suficient de departe de coastă că energia sa se mai disipase un pic, dar încă mi-a ajuns până la piept. Până să ajung într-un punct unde eram în siguranță.
Tu ai ajuns totuși în zonă sigură.
Da.
Iar ei au mai tras și cu alte astfel de arme în acest moment?
Nu, după cum am aflat mai târziu, ei ținteau orașul. Însă problema cu armele cinetice neghidate este că tu chiar și dacă ești doar cu jumătate de grad defazat, asta poate însemna câteva sute de mile.
Iar acesta și-a ratat ținta cu 50 - 70 de mile, din fericire, că altfel am fi fost incinerați. I-ar fi ucis pe toți ... da.
Ce au făcut oamenii acestei planete, în acel moment?
Ei bine, noi a trebuit să ne actualizăm planurile pentru a organiza și aranja și a ne coordona în acel moment. Parte din operațiune a implicat curățarea și apoi eu am pierdut câțiva oameni din plutonul meu în acea zi, și o parte din comandanții companiei s-au plâns.
El era un german de pe Marte și el credea că eu puteam face mai multe să-mi salvez soldații. Și de asemenea a comentat „că din moment ce îmi pasă așa de mult de acei civili nenorociți și că puteam sta fără întăriri, să fac curățenie de după dezastru eu ar fi trebuit să-mi fac mai multe griji despre plutonul meu, ceea ce era ceva pentru care eu nu aș fi putut face nimic.
Sergentul plutonului meu a reîntărit această idee pentru mine, spunând că dacă aș fi făcut ceea ce sugera comandantul companiei, probabil nu aș fi supraviețuit încă o lună.
Deci tu ai fost blocat pe această planetă, pentru o perioadă.
Da, am fost blocat făcând curățări fără întăriri. Asta ca o pedeapsă că am ajutat civilii locali.
Am mai lovit vre-un meteorit și altundeva pe planetă sau acesta a fost singurul?
Au existat mai mulți care au mers în diverse locuri de pe planetă. Ei au încercat să atace.
Deci planeta a fost lovită peste tot?
Da.
Probabil că tu știai mai multe decât civilii de pe planetă.
Da, noi știam mai multe despre ceea ce se întâmpla și din nou, publicul general, nu știau încă că se vor confrunta cu o invazie iminentă.
Ok, și apoi ce s-a întâmplat?
Ei bine, o parte din MO-ul lor despre care am fost informați, era că ei bombardaseră și polii cu arme de energie cinetică, în mod deliberat, pentru a topi gheața polară, ceea ce bineînțeles crește nivelul mării, ceea ce oricine cu terenuri lângă ocean sfârșește prin a fi inundat. Din fericire, orașul în care ne găseam era lângă un lac și nu parte din oceane. Deci zona noastră nu a fost așa de afectată de aceasta, ca alte zone.
Au existat zone care erau pe oceane și au sfârșit prin a fi sub 6-9 metri de apă, iar eu îmi amintesc că am văzut părți din oraș, care erau complet sub apă. Și era o tăcere stranie. Nimeni, nu găseai oameni în vârful clădirilor, care să fi supraviețuit.
Din păcate nivelele apei nu au ajuns până într-un punct în care se retrăgeau, încă. Așa că după atac existau porțiuni mari ale orașului, care au fost lăsate nelocuite deoarece populația pur și simplu nu mai era acolo, și următorul lucru pentru care să ne facem griji era: ce vom face pentru hrană? Noi a trebuit să ajutăm orașul să-și procure hrană.
Cât a durat acest război?
Noi ne aflam pe planetă de 47 de luni.
Aproape 4 ani.
Da.
Noi vom vorbi despre acest război, dar eu vreau să revin la ceva ce tu ai spus mai devreme și cred că este important. Iar asta este că tu ai spus că mai târziu ai aflat că o facțiune finanța ambele părți ale acestui război: partea ta și partea vârcolacilor. Cine era această facțiune?
Draconienii ... draconienii ... și pentru ce scop?
Într-un final ei doreau să capete controlul asupra acelei planete. Resurse, sclavi.
Așa că ei au creat un război? Și acesta ar fi ce anume? O diversiune? Care era ideea în a face un război totuși? De ce nu au invadat pur și simplu vârcolacii, ca să preia controlul ?
Ei bine, ei doreau o planetă care ar fi în mare parte intactă. Doreau o populație care nu era capabilă să riposteze. Ei aveau nevoie să fie invitați ... care era partea noastră.
Înțeleg.
Ei ne-au permis nouă să mergem și să oferim ajutor. Iar ca parte a condițiilor pentru acest lucru ... le-am cerut să aibe un singur guvern. Un singur guvern mondial pentru a fi mai ușor de coordonat, organizat, aranjat și astfel să fie parte din ...
Draconienii doreau asta?
Da.
La fel și cu partea financiară? Ei doreau să oprească barterul și ghildele?
Să implementeze acea metodă de control, da.
Sistemul babilonian de făcut bani?
Da.
Interesant.
Și motivul pentru care fac asta este pentru că este mai ușor să controlezi o populație. Este corect, este mai ușor de controlat cei care sunt disperați și când ai un război care a distrus în mare măsură planeta, ai oameni care devin disperați.
Ei sunt disperați să supraviețuiască și să continue să trăiască așa că, când ai pe cineva care este în acea poziție ei ar primi în mare măsură totul și orice doresc, adică să predea controlul planetei ca ei să facă tot ceea ce trebuiau să facă, pentru a-i ajuta să se lupte cu forța invadatoare.
Deci, noi avem o planetă foarte pașnică. De ce au dorit să-i atace pe acești oameni?
Ei bine, un alt MO pe care l-am remarcat, a fost că noi nu am mers niciodată pe o planetă
care avea tehnologie mai avansată. Ei ne-au trimis mereu către planete care erau în era industrială sau mai puțin, la scară tehnologică, iar motivul era că dacă ei ar fi avut vreo șansă să fie capabili să riposteze invaziei în sine, atunci noi nu eram necesari.
Deci ei sunt slabi din cauza faptului că nu au avansat încă.
Așa este.
Deci tu credeai că prezența voastră era benefică.
Da, noi am crezut că suntem acolo să-i ajutăm pe acești oameni să-și apere planeta. Iar noi nu ne-am gândit că eram acolo să înrobim planeta pentru controlul altcuiva. Noi am fost informați și ni s-a spus de nenumărate ori că scopul și misiunea noastră era să mergem și să ajutăm populațiile locale să-și apere planeta de invazia ET.
Ei bine, a fost o adevărată plăcere să vorbesc cu tine astăzi Jason și îți mulțumesc că ai ieșit în față.
Mulțumesc că m-ați invitat, totul este despre dezvăluirea completă.
Mulțumesc Jason, mulțumesc că vă uitați.
Vizionare Plăcută!
Link 1
Link 2
Link 3
Linkuri alternative: AICI 1, AICI 2 și AICI 3
Distribuie dacă crezi că poate fi util și pentru semenii tăi !
Vă mulțumesc pentru curiozitate și Pe curând! Paul Marian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu